August – Gustar


În tradiția populară fiecare lună sugerează prin numele ei o activitate din viața oamenilor sau o anume tradiție. Un vechi proverb spune „Cine n-are vara minte, iarna nu mâncă’ plăcinte.”

Numele lunii August este dedicat lui Caesar August, primul împărat roman. În calendarul vechi Roman anul nou debuta la 1 martie, august era cea de-a șasea lună – Sextilis, apoi devenea în calendarul Iulian a opta lună a anului și una dintre cele șapte cu 31 de zile ca și în cel Gregorian. Grecii o numeau Metageitnion, a doua lună a anului Atenian, în onoarea zeului olimpian Apollo, pentru capacitatea sa de aducător de armonie și bune relații cu vecinii.
Conform tradiției populare românești luna august ultima lună de vară, este denumită Gustar, Secelar, Secerar, Augustru, Măselar, când legumele, zarzavaturile și fructele sunt numai bune de mâncat și gustat, abundă recoltele secerate de tot soiul.
În viața satului, ziua de 15 august este încărcată de simbolistică și marchează intrarea într-un nou anotimp. Potrivit credinței populare, intervalul dintre cele două praznice dedicate Sfintei Măria -15 august Sfânta Măria Mare și 8 septembrie Sfânta Măria Mică, este cel mai potrivit pentru semănăturile de toamnă.

Calendarul agrar în luna august prevede activități de recoltare și semănare:

• se sfârșește secerișul;
• se pregătește și începe recoltatul cucuruzului;
• se seamănă morcov, pătrunjel și spanac pentru recoltare în primăvară;
• se seamănă pe sol bine mărunțit salată, pentru obținerea răsadului de plantat la începutul lunii octombrie;
• se cosește pentru însilozare, când lucerna este îmbobocită;
• se strânge ceapa și usturoiul, dar înainte de depozitare se păstrează la soare câteva zile;
• se continuă recoltarea la castraveți, ardei, vinete, dovlecei, morcov, păstârnac, fasole verde;
• se strâng roșiile pentru sucuri și bulion, dar continuă copilitul și cârnitul lor;
• se începe spre sfârșitul lunii recoltarea cartofilor, după verificarea maturării suficiente;
• se adună, se despoaie și se mai păstrează la soare câteva zile înainte de depozitare fasolea uscată;
• se continuă recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vară, pepenilor galbeni și verzi.

Calendarul pomi-viticol în luna iunie prevede activități pregătitoare:
• se începe în livezi adunarea de mere și pere de vară, nuci verzi și prune, imediat după ce roua s-a uscat;
• se continua recoltarea de piersici și caise târzii, afine, coacăze și bobițe de soc, mure și zmeură;
• se aplica ultimele tratamente fitosanitare în plantațiile de vii;
• se fac ultimele prașile și ultimul legat;
• se face cârnitul viilor roditoare prin îndepărtarea vârfului cu 8-10 frunze;
• se face al treilea copcit în plantațiile tinere, copca rămânând deschisă;
• se face desfrunzitul parțial al soiurilor de masă;
• se recoltează strugurii de masă la soiurile cu coacere mijlocie;
• se pregătește inventarul pentru culegerea strugurilor și pentru prelucrarea lor;
• se desfundă terenul pentru noile plantații de viță de vie.

Calendarul apicol în luna august prevede pregătirea familiilor pentru creșterea albinelor de iernare. Sunt datini de a se reteza fagurii, luând mierea și lăsând albinelor numai atât cât le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarnă. În lipsa culesurilor sunt necesare o serie de hrăniri suplimentare de stimularea pontei și creșterea albinei de iernare în cantitate suficientă, iar spre sfârșitul lunii august și jumătatea lunii septembrie trebuiesc efectuate hrăniri de completare. Zonele de deal și Delta Dunării rămân singurele surse serioase de cules natural fâneață și flora de baltă.
În Calendarul pastoral, la Sântămăria Mare oile sunt duse la vale să pască pe pășunile, fânețele, porumbiștile și miriștile din hotarul satelor, până la Răscol – desfacerea turmei. Începe tunsoarea mieilor în primul an de viață, a căror lână nu și-a încheiat ciclul complet de creștere de 12 luni, tunsoare cunoscută sub numele de mițuit. Este necesară pregătirea unor adăposturi în apropierea pășunii, unde mieii tunși să poată fi adăpostiți pe timp nefavorabil. Încep pregătirile pentru coborâtul oilor de la munte.

În Calendarul plantelor de leac, luna august este importantă pentru recoltare:
• planta de trei-frați-pătați, pentru detoxificare, numai în perioada înfloririi ei;
• sulfina, plantă ce pune pe fugă neplăcerile menopauzei;
• florile de traista-ciobanului, lumânărică, coada-șoricelului și cimbrișor, eficiente în multe afecțiuni;
• rostopasca supranumită darul cerului, cu acțiune eficientă în peste 147 afecțiuni;
• menta și gălbenele, periodic până în septembrie, ce au efect calmant și stimulează digestia;
• armurariul, datorită conținutului de silimarină;
• cicoarea comună, dar cu tulpinile neîntărite, pentru tratarea bolilor hepato-biliare și renale;
• cătina, un puternic antioxidant, recoltarea poate suporta amânare până în septembrie.

Tradițiile și obiceiurile românești, se transmit din generație în generație, fără a fi învățate la școală sau scrise în vreo carte și majoritatea relaționează cu sărbătorile religioase. Tradiția adevărată e singura merinde sufletească, spunea Liviu REBREANU.
În 6 august prăznuim Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos – unul din cele 12 praznice împărătești, tradiție cunoscută în popor și sub numele de Obrejenie, Pobrojenia sau Probojeni. Este socotită ca ziua de hotar dintre vară și toamnă, iar plantele de leac au puteri magice. Vremea începe să se schimbe vizibil din această zi.
La 15 august, se slăvește momentul în care Născătoarea de Dumnezeu și-a dat sufletul în mâinile Fiului său Iisus. Cărțile sfinte spun că atunci când a binevoit să o ia pe Maica Sa în Ceruri, Iisus a trimis pe Arhanghelul Gavriil, ce purta în mâini o ramură de finic, semn al biruinței asupra morții. Tot de Sântămărie, în comunitatea tradițională se obișnuia tocmirea pândarilor pentru vii. În această zi pentru a proteja strugurii de pagubele produse de păsări, se practicau acte magice care aveau ca scop legarea ciocului acestora. Pentru sufletele celor adormiți femeile aduc la biserică – de slujire și pomenire, ciorchini de struguri sau boabele desprinse de pe ciorchini, adică coliva de struguri, dar și miere sau faguri de miere.

Semne și previziuni meteorologice în tradiția populară pentru luna august:
• dacă în postul Adormirii Maicii Domnului plouă mult, iarna va fi plină de ninsori;
• dacă în ziua Schimbării la Față vremea este însorită și plăcută, toamna va fi roditoare și îmbelșugată;
• dacă înfloresc trandafirii la Sântămăria Mare, toamna va fi lungă și frumoasă;
• dacă cloncănesc cocostârcii, va ploua, se vor coace greu fructele, iar vinul va fi subțire;
• dacă bat vânturile de miazănoapte și este negură pe râuri după apus, va fi timp bun și statornic;
• dacă sunt multe alune sau albine, va veni iarnă grea.

Vechiul zodiac românesc spune despre cel născut în luna augusteste frumos și cărnos, cu ochii mari, iubit de mai marii lui, puțini la număr ca dânsul. De mic cam gălbinicios la față și aplecat la buna rânduială, la adevăr și dreptate, cu bună înțelegere în viața sa. Voinic cu îndrăzneală, iubitor de ostenele, bine văzut de cei mari. Părinții nu-l vor iubi, de alții va fi căutat și îngrijit, numai faptele lui nu vor aduce mulțumirea altora. Va avea mare mânie și în curând se va întoarce, va fi om vrednic și va face lucrurile sale spornice, va avea mari norociri și vrednicii. Va fi bun povățuitor pentru alții și lucrător de multe lucruri bune, deștept, fără de nici un rău. Mai bun pentru alții decât pentru sine. Îi va plăcea mult dreptatea, cinstea și mândria și va fi om voinic.

Bibliografie:

Ion GHINOIUCalendar popular

Ion GHINOIUSărbători și obiceiuri românești

*** muzeulastra.ro, agrointel.ro, agoracrestina.ro

De la Floralia romană, la Floriile creștine.


Reconceptualizarea vieții satului în țările europene Logo academiadezvoltate este o misiune de lungă durată prin care se urmărește crearea metodelor și instrumentelor, care să ducă la o abordare dintr-o dublă perspectivă: cercetarea în domeniul patrimoniului și valorificarea istorică.

Etnografie si folclor in zona Hârlău

Atât în Roma antică republicana, cât și în Roma imperială, Floralia se sărbatorea în luna aprilie. Intreaga luna era dedicată zeiție dragostei Venus, iar intre 28 aprilie și 3 mai (in Roma imperiala) era sarbatorita Flora. Flora era zeița florilor, a vegetatiei si a fertilitații.

In onoare Florei, la templele zeiței se aduceau ofrande. Se organizau festivaluri, jocuri pentru plebea romana.

De fapt, cultul Florei, a fost în parte determinat de faptul ca bruma sau îngheţul ar fi putut distruge florile, deci recolta de fructe, pentru aceasta i se aduceau ofrande, pentru a preîntampina acest lucru. În timpul sarbatorii Floralia, oamenii purtau pe cap cununi de flori, îsi împodobeau porţile cu ramuri de dafin (laur – planta cu care erau încununaţi eroii), si usile cu flori, care, de asemenea erau raspandite pe masa unde se manca. (At.M. Marienescu – Cultul pagan si crestin).

Carte A.M.MarienescuLa sarbatorile Florei, erau acceptate si prostituatele…

Vezi articolul original 944 de cuvinte mai mult

O CASA, O NATIUNE, UN COPAC


Cluster1”Temelia sunt străbunii, sunt cei care au plantat în ADN-ul nostru credințele lor, tradițiile, energiile lor…”

Lupul Dacic

house-in-a-tree-Jacek-Yerka

Stau pe margine si privesc: razboiul psihologic interuman! Oameni care lupta pentru crezul lor. Fiecare dintre ei are dreptatea lui, adevarul lui propriu, viziunea lui.

Ma intreb: de ce oare se razboiesc? De ce nu putem sa convietuim unii cu altii avand propriile noastre principii?

Mi se spune din interior:

-Ai putea sa faci o casa fara reguli, fara aceleasi principii de construire a ei?

-Poate ca da. Probabil n-ar avea forma de casa.

-Si atunci s-ar mai chema casa?

-Pai nu prea cred. Dar va semana. Chiar daca va fi mai subreda si mai stramba.

-Dar tu cand incepi sa construiesti o casa, te gandesti la o casa nu?

-Pai da!

-Si daca tu te gandesti  la o casa, de ce nu iesa asa cum te-ai gandit?

-Probabil pentru ca eu, nu stiu sa construiesc o casa.

-Si ce faci daca observi ca ceea ce tu construiesti, nu seamana…

Vezi articolul original 1.421 de cuvinte mai mult

Dimensiuni paralele


Munții Trascău sunt legănul tribului apulilor, ei fiind stăpânii și apărătorii acestor locuri extraordinare…Cluster1

Printre stâncile Trascăului

În ultima vreme apreciez tot mai frecvent micile bucurii pe care un orășel cum este Alba Iulia mi le produce. Astăzi mă voi referi la una dintre ele, respectiv la faptul că, la 10 km de așa zisul municipiu, ni se destăinuie o latură aparte a existenței umane și naturale.

Este vorba de așezări și peisaje desprinse parcă din vremuri străvechi. De exemplu, să analizăm în câteva cuvinte și mai multe fotografii zona cuprinsă, general vorbind, între valea Ighielului și cea a Ampoiței.

Într-una din zilele trecute aveam chef să ma plimb puțin prin natură, mai ales ca aveam speranța de a surprinde niște imagini deosebite, de deasupra ceții care acoperea deja, de ceva timp, culoarul Mureșului și implicit orașul natal.

Astfel, am început urcușul din satul Lunca Ampoiței, comuna Meteș, aflat amonte de Cheile Ampoiței, rezervație naturală cu dorința de a ajunge pe vârful numit Piatra Grohotișului, de asemenea…

Vezi articolul original 462 de cuvinte mai mult

Calusarii intre traditie si magie ~ Calusarii – The mystical dancers ~ welcome2romania.wordpress.com


ANTREC-ALBA Transilvania1

Dansul calusarilor vine din negurile timpului, fiind de origine precrestina. Dansul a fost legat ca origine si de stravechiul cult al Soarelui. Dansul Calusarilor se practica in sudul tarii, dar si in Moldova de Rusalii. Cu toate ca de Rusalii se sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh, romanii i-au asociat acestei sarbatori si semnificatii magice. De Rusalii se sarbatorea in trecut Rozalia, sarbatoarea trandafirilor.

WELCOME TO ROMANIA !


Traditia calusarilor vine din vremuri stravechi si e nascuta din credintele pagane pre-crestine. Pe vremuri calusarii erau preoti ai cultului solar. Condusi de un mare preot- devenit vataf dupa raspandirea crestinismului – dansurile lor erau mai mult decat initiatice. Erau exorcizante. Marele preot era cel care implora zeul sa il ajute si el insusi conducea mica armata a calusarilor care se razboiau cu duhurile rele ce puneau stapanire pe sate. Mai mult, calusarii depuneau un juramant al tacerii, doar vataful avand voie sa vorbeasca. Din cand in cand, la indemnurile vatafului, calusarii scoteau anumite strigate de lupta. S-a constatat ca atat juramantul de tacere cat si strigatele de lupta isi aveau rolul lor mai mult decat important. Cercetari de ultima ora in domeniul energetic au demonstrat ca pentru fiecare cuvant rostit organismul cheltuie o anumita cantitate de energie.


Xenophon ( Anabasis, VI,I 5-6) descrie astfel dansul tracic al sabiilor: “Dupa…

Vezi articolul original 890 de cuvinte mai mult

Lucian Blaga despre satele săsești și cele românești

Lucian Blaga despre satele săsești și cele românești


Cluster1Casele săseşti, deşi bogate, sunt reduse la util; casele româneşti, deşi în majoritate sărace, au mult inutil în alcătuirea lor, dovadă pridvorul cu stâlpi care le înconjoară de obicei. Acest inutil al caselor româneşti trădează un simţ artistic de care e foarte departe casa săsească, ce are la temelie mai mult o concepţie etică decât estetică despre rosturile vieţii…Lucian BLAGA

Povești săsești

La 9 mai 1895 se năștea Lucian Blaga, marele poet, filosof, dramaturg. Printre versuri și cugetări filosofice, este potrivit aici să-i citim gândurile despre  rânduirea lumii românești și săsești. În cadrul larg al preocupărilor sale pentru „spațiul mioritic ondulat„, fragmentul de mai jos descrie caracterul arhitecturii din satele noastre, cu diferențe și asemănări. „Geometria” caselor vorbește de fapt despre oamenii care le-au clădit, cu  rostul, tainele și ritmurile vieții lor.

Drumurile ardelene duc prin sate, unde, în nemijlocită vecinătate, găseşti două concepţii arhitectonice cu totul diferite: românească şi săsească. Străvechile, masivele sate săseşti şi au studiat – cel puţin aşa pare – foarte mult locul unde aveau să fie clădite. Din felul cum ele se aliniază, potrivit unor exigenţe geometrice, se desprinde impresia de calcul.

muzeul_satului-buc_0008 Muzeul Satului, Bucuresti

sursa foto

Saşii, vechi colonişti, neam de o dârză, statornică şi înceată voinţă, şi-au ales raţional pământul, unde aveau să-şi…

Vezi articolul original 460 de cuvinte mai mult

Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal

Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal


O carte scrisă într-un limbaj simplu, nepretențios, ce aduce în fața publicului larg român o prezentare generală și succintă a comunității sașilor…”      Mihaela Kloos-IleaCluster1

Povești săsești

DOC281114-28112014173452-0001Nicolae Iorga, Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal, Editura Tradiție, București, 2014, 61 p.

cu o anexă de dr. Karl Scheerer, Scurtă privire asupra sașilor din România de la 23 august 1944 până azi

La sfârșitul anului 2014, a apărut la Editura Tradiție din București o nouă ediție a cărții lui Nicolae Iorga (1871-1940), Ce sunt şi ce vor saşii din Ardeal, pe care istoricul o publica în 1919 în „Cultura neamului românesc”. Prin acest studiu, Iorga saluta hotărârea saşilor, luată la Mediaş în 26 decembrie st. v. 1918 (8 ianuarie st. n. 2019), de a se alătura României, aşa cum se configurase ţara în urma Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Chiar dacă lucrarea, ca și activitatea autorului, poate stârni discuții punctuale, momentul reeditării este cât se poate de nimerit, astăzi când, prin președintele Klaus Iohannis, sașii au revenit în atenția…

Vezi articolul original 1.624 de cuvinte mai mult

Țăranul român și legătura sa cu cerul şi cu pământul. Despre frumuseţea sufletului ţărănesc, țăranul ca om al rădăcinilor şi distrugerea lumii sale


ANTREC-ALBA Transilvania1În vieaţa altor naţiuni, ţărănimea a putut avea, şi a avut, un rol secundar, şters; pentru noi însă e izvorul românismului pur şi etern. La noi, singura realitate permanentă, inalterabilă, a fost şi a rămas ţăranul. Atât de mult că, de fapt, ţă ranul român nici nu e ţăran ca la alte popoare. Cuvântul însuşi e de origine urbană, cel puţin în semnificaţia actuală.”                    Liviu REBREANU – Discurs de primire la Academia Română

Regăsirea frumosului pierdut

troita pictura De la camp - Ludovic BasarabI

Un cunoscut conservator scria mai demult, într-o discuţie în mediul online, că „de la ţăran, paganus, vine denumirea de păgân”. Este o constatare valabilă doar în cazul limbilor anglosaxone sau al altor limbi romanice, întrucât în limba română etimologia cuvântului „ţăran” este diferită. Ca şi „ţară”, termenul derivă din latinescul „terra” (pământ): „terra – ţară – țeran”. Ţăranul este „omul pământului”, iar „ţăran fără pământ e un nonsens” (spunea filologul George Pruteanu). Termenul sugerează ideea că ţăranul este omul cel mai ataşat de ţară, cel mai devotat acesteia. Mai mult, cuvântul „ţară” are şi înţelesul vechi de „ţărănime”: „la ţară” însemna „la sat”. Prin urmare, chiar limba română dă mărturie despre legătura intimă, organică dintre ţăran, pământ şi ţară.

Însă, aşa cum comunismul a fost un sistem utopic îndreptat cu înverşunare împotriva oamenilor pământului (prin deposedarea ţăranilor de pământ şi prin strămutarea lor forţată la oraş pentru a…

Vezi articolul original 5.143 de cuvinte mai mult

Sloiul bătrânului Chiciuc…


Pentru cei care vor să cunoască viața oierilor, cu tot farmecul ei aparte, de-a dreptul exotic şi plin de mistere…”                   ANTREC-ALBA Transilvania1

MISTERELE DUNĂRII-despre Dunăre și Tulcea

sloi2


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din zilele următoare, 2014

Talentatul scriitor tulcean Cristi Tuzlaru revine cu un text, despre care îi place să spună că este cald ca un vin fiert şi efervescent ca o socată. În traducere, ar însemna că acesta poate fi citit şi de creştini, dar şi de musulmanii, cărora le este interzisă băutura. Redevenind serioşi, putem afirma cu tărie că tânărul scriitor nu ne oferă doar simple povestiri tradiţional – gastronomice, ci adevărate lecţii de istorie, într-un adevărat cult al bătrânilor şi străbunilor săi din Valea Teilor, de la care a adunat poveşti, pe vremea când un reportofon era doar un vis, iar        ideea de a scrie despre ei o adevărată himeră. Şi totuşi acest lucru s-a întâmplat, motiv de bucurie pentru cei care vor să cunoască istoria tulceană, cu tot farmecul ei aparte, de-a dreptul exotic şi plin de mistere. În…

Vezi articolul original 774 de cuvinte mai mult