În tradiția populară fiecare lună sugerează prin numele ei o activitate din viața oamenilor sau o anume tradiție. Un vechi proverb spune „Cine n-are vara minte, iarna nu mâncă’ plăcinte.”
Conform tradiției populare românești luna august ultima lună de vară, este denumită Gustar, Secelar, Secerar, Augustru, Măselar, când legumele, zarzavaturile și fructele sunt numai bune de mâncat și gustat, abundă recoltele secerate de tot soiul.
În viața satului, ziua de 15 august este încărcată de simbolistică și marchează intrarea într-un nou anotimp. Potrivit credinței populare, intervalul dintre cele două praznice dedicate Sfintei Măria -15 august Sfânta Măria Mare și 8 septembrie Sfânta Măria Mică, este cel mai potrivit pentru semănăturile de toamnă.
Calendarul agrar în luna august prevede activități de recoltare și semănare:
• se sfârșește secerișul;
• se pregătește și începe recoltatul cucuruzului;
• se seamănă morcov, pătrunjel și spanac pentru recoltare în primăvară;
• se seamănă pe sol bine mărunțit salată, pentru obținerea răsadului de plantat la începutul lunii octombrie;
• se cosește pentru însilozare, când lucerna este îmbobocită;
• se strânge ceapa și usturoiul, dar înainte de depozitare se păstrează la soare câteva zile;
• se continuă recoltarea la castraveți, ardei, vinete, dovlecei, morcov, păstârnac, fasole verde;
• se strâng roșiile pentru sucuri și bulion, dar continuă copilitul și cârnitul lor;
• se începe spre sfârșitul lunii recoltarea cartofilor, după verificarea maturării suficiente;
• se adună, se despoaie și se mai păstrează la soare câteva zile înainte de depozitare fasolea uscată;
• se continuă recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vară, pepenilor galbeni și verzi.
Calendarul pomi-viticol în luna iunie prevede activități pregătitoare:
• se începe în livezi adunarea de mere și pere de vară, nuci verzi și prune, imediat după ce roua s-a uscat;
• se continua recoltarea de piersici și caise târzii, afine, coacăze și bobițe de soc, mure și zmeură;
• se aplica ultimele tratamente fitosanitare în plantațiile de vii;
• se fac ultimele prașile și ultimul legat;
• se face cârnitul viilor roditoare prin îndepărtarea vârfului cu 8-10 frunze;
• se face al treilea copcit în plantațiile tinere, copca rămânând deschisă;
• se face desfrunzitul parțial al soiurilor de masă;
• se recoltează strugurii de masă la soiurile cu coacere mijlocie;
• se pregătește inventarul pentru culegerea strugurilor și pentru prelucrarea lor;
• se desfundă terenul pentru noile plantații de viță de vie.
În Calendarul pastoral, la Sântămăria Mare oile sunt duse la vale să pască pe pășunile, fânețele, porumbiștile și miriștile din hotarul satelor, până la Răscol – desfacerea turmei. Începe tunsoarea mieilor în primul an de viață, a căror lână nu și-a încheiat ciclul complet de creștere de 12 luni, tunsoare cunoscută sub numele de mițuit. Este necesară pregătirea unor adăposturi în apropierea pășunii, unde mieii tunși să poată fi adăpostiți pe timp nefavorabil. Încep pregătirile pentru coborâtul oilor de la munte.
În Calendarul plantelor de leac, luna august este importantă pentru recoltare:
• planta de trei-frați-pătați, pentru detoxificare, numai în perioada înfloririi ei;
• sulfina, plantă ce pune pe fugă neplăcerile menopauzei;
• florile de traista-ciobanului, lumânărică, coada-șoricelului și cimbrișor, eficiente în multe afecțiuni;
• rostopasca supranumită darul cerului, cu acțiune eficientă în peste 147 afecțiuni;
• menta și gălbenele, periodic până în septembrie, ce au efect calmant și stimulează digestia;
• armurariul, datorită conținutului de silimarină;
• cicoarea comună, dar cu tulpinile neîntărite, pentru tratarea bolilor hepato-biliare și renale;
• cătina, un puternic antioxidant, recoltarea poate suporta amânare până în septembrie.
În 6 august prăznuim Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos – unul din cele 12 praznice împărătești, tradiție cunoscută în popor și sub numele de Obrejenie, Pobrojenia sau Probojeni. Este socotită ca ziua de hotar dintre vară și toamnă, iar plantele de leac au puteri magice. Vremea începe să se schimbe vizibil din această zi.
La 15 august, se slăvește momentul în care Născătoarea de Dumnezeu și-a dat sufletul în mâinile Fiului său Iisus. Cărțile sfinte spun că atunci când a binevoit să o ia pe Maica Sa în Ceruri, Iisus a trimis pe Arhanghelul Gavriil, ce purta în mâini o ramură de finic, semn al biruinței asupra morții. Tot de Sântămărie, în comunitatea tradițională se obișnuia tocmirea pândarilor pentru vii. În această zi pentru a proteja strugurii de pagubele produse de păsări, se practicau acte magice care aveau ca scop legarea ciocului acestora. Pentru sufletele celor adormiți femeile aduc la biserică – de slujire și pomenire, ciorchini de struguri sau boabele desprinse de pe ciorchini, adică coliva de struguri, dar și miere sau faguri de miere.
Semne și previziuni meteorologice în tradiția populară pentru luna august:
• dacă în postul Adormirii Maicii Domnului plouă mult, iarna va fi plină de ninsori;
• dacă în ziua Schimbării la Față vremea este însorită și plăcută, toamna va fi roditoare și îmbelșugată;
• dacă înfloresc trandafirii la Sântămăria Mare, toamna va fi lungă și frumoasă;
• dacă cloncănesc cocostârcii, va ploua, se vor coace greu fructele, iar vinul va fi subțire;
• dacă bat vânturile de miazănoapte și este negură pe râuri după apus, va fi timp bun și statornic;
• dacă sunt multe alune sau albine, va veni iarnă grea.
Bibliografie:
Ion GHINOIU – Calendar popular
Ion GHINOIU – Sărbători și obiceiuri românești
*** muzeulastra.ro, agrointel.ro, agoracrestina.ro
antrecalba 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.